Your browser (Internet Explorer 6) is out of date. It has known security flaws and may not display all features of this and other websites. Learn how to update your browser.
X
Articles

Un interviu … fără “finalizare”!

Sursa foto = click foto

Mă aflam într-o delegatie (for the record: în Oradea)… să tot fie vreo 7 ani de atunci.
Printre vizite la clienți, bugete, discuții și planuri de acțiune, colegii m-au rugat să particip la câteva interviuri de angajare pe care le aveau stabilite, miza find un post de consultant vânzări.
Erau 4 candidați și o candidată care așteptau cu emoții THE job interview … piece of cake!
…nici nu îmi imaginam ce va urma!

Termin primul interviu, termin al doilea … ușor dezamăgit de ce văzusem, mă pregăteam sufletește pentru următorul candidat.
Se deschide laaaarg ușa și apare “the” candidate!
O domnișoară simpatică foc, îmbrăcată “ca pentru interviu” (fustă mini peste o pereche de ciorapi albi, cizme negre până la genunchi, decolteul la înaintare, manichiura corespunzatoare, poșeta agățată de antebraț… “minunată”).
Buun..
Trecând peste look, ce mi-a sărit în ochi a fost un carnețel foarte mic și colorat pe care îl ținea deschis în mâna stângă, aproape “palmat”. ?!? … mă gândeam eu.
Intră in birou, își pune poșeta pe scaun (nu privește deocamdată pe nimeni în ochi) își aranjează bretonul după care cu o voce tremurândă își intră în rolul de candidat și incepe să ne vorbescă.
De fapt … “recita” o introducere destul de bine bine pregătită, teatrală și “fake” în același timp. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât, dacă vă vine să credeți sau nu, se inspira/citea din carnețelul palmat. Da da, citea din când în când din carnețel!
Era ceva de genul:

The Candidate: – Bună…. Ziua. Mă bucur… Nespus… Pentru această… Oportunitate. Vă mulțumesc pentru ocazia… De a participa…. La acest interviu!”

(semnele de punctuație nu le-am folosit întâmăplător; de câte ori am folosit “…”, domnișoara arunca o privire în carnețel)
ok … Let the job interview begin!
Eu încerc să detensionez atmosfera și fac o glumiță (legată de carnețelul buclucaș) ca să imi justific râsul ușor zgomotos, dupa care încep întrebările și anume serioase (nu se putea altfel).

Eu: – Ce faceți în prezent? Cu ce vă ocupați?
The Candidate: – Deci lucrez în relații cu clienții!
Eu: – Mai precis, în ce anume constă activitatea dvs?
TC: – Deci lucrez la Romtelecom!
Eu: – Lucrați la ghișeu? … La call center?
TC: – Da, acolo la facturi, cu clienții!
Eu: – Bun, (râd) deci care este poziția dvs. astăzi în Romtelecom? Cu ce vă ocupați, totuși?
TC: – V-am spus, relații cu clienti, facturi, reclamații …”

… după aproximativ 3 minute am renunțat să descopăr ce făcea exact domnișoara, era imposibil de descifrat sau poate era atât de evident iar eu nu mi-am data seama (?!)… cred  că eu eram de vină … Mai bag o fisă, zic.

Eu: – Și … ați fost, sau sunteți clientul firmei noastre?
TC: – Da! (răspunde aproape “peste mine” dșoara)
Eu: – Puteți să îmi spuneți cum se “vede” firma noastră din perspectiva CLIENTULUI nostru?
TC: – Ce mi-a plăcut la dvs., este că sunteți o firmă … transparentă!

…maamăăă zic eu, fi atent ce răspuns! Am peștele în cârlig, încă nu îl scot la mal, îi mai dau puțin fir. Este pe drumul de bun!

Eu: – Interesant! Aș vrea să detaliați puțin acest aspect … vă rog!
TC : – Da, sigur, asta m-a atras de fapt, transparența. Când am văzut așa toate …termopanele astea așa mari și când am văzut câtă lumină este înăuntru … mi-a plăcut foarte mult!

Într-adevăr la răspunsul asta nu m-am așteptat!
vă spuneam eu la un moment dat … Dacă un lucru începe prost, șansele să se termine la fel de prost sunt destul de mari!
A fost momentul când am vrut să pun punct discuției, dar ca să nu fiu atât de brusc, am decis să mai parcurg încă un exercițiu cu domnișoara (trecuseră doar 5 minute).

Eu: – După cum probabil știți poziția pentru care candidați este o poziție de agent de vânzări. Ați mai vândut vreodată fost vreodată ceva – cuiva?
TC: – Da, mai demult am vândut produse cosmetice!
Eu: – Perfect! Vă propun în continuare un “joc de rol”. Eu voi fi un potențial client iar dvs. trebuie să mă convingeți să cumpăr un produs pe care îl vindeți. Dacă nu sunteți familiarizată cu produsele firmei noastre, zic, nu este niciun fel de problemă, puteți să îmi vindeți orice. Vă puteți gândi 30 de secunde … take your time!

Îmi vine să râd, parcă acum o văd cum a întors capul spre stânga și parcă a părăsit rolul de candidat (pentru a se gândi la un produs), iar dupa aprox. 30 de secunde a reintrat în “pâine”.

TC: – Gata, m-am gândit!
Eu: – Perfect! Spuneți-mi vă rog … ce produs ați ales?
TC:Ăăăă, păi vreau să vă vând … “un pulover”!!! (felul cum a pronunțat “pulover” … a meritat!)

:) )) no way … zic în gând, nu se poate așa ceva! Deci se poate și mai rău de atâta?

Eu: – OK! Acum vom intra în rolul de client, respectiv vânzător… Eu intru în magazinul dvs.: Buna ziua!
TC:(intrată în rol – era altă persoană) Bună ziua! Vă place acest “pulover”? (si face un gest cu mâinile, ca și cum mi-ar prezenta piesa de îmbrăcăminte).
Eu:(blocat de “abordare” și rămas fără replică și deja enervat, zic) NU!
TC: – De ce nu nu vă place? Uitați, îi puteți sufleca mânecile și o să vă stea foarte bine cu el! Vă rog! Nu vă place? “Haidați”, vă rog!

… acesta a fost momentul în care am pus punct discuției!
Eram situație atât de jenantă și penibilă încât nu imi venea să cred. Vroiam să se termine cât mai repede. Și s-a terminat înainte chiar să fii început!

Bottom line: a fost o experiență! Din păcate, domnișoara a făcut praf discuția. Și ca să nu vă mai țin tensionați … NU, nu am angajat-o!

lol

“Rate this post” IF you liked it!

offline coach

  • asta cu transparenta a fost tare!!! :) ))

    Alex

    9 septembrie 2012

  • :O) … sincer, merita filmat sau înregistrat ca să poată fi prezentată dovada.

    offlinecoach

    9 septembrie 2012

  • Cred ca as fi picat pe spate cand o domnisoara , dupa cum ai descris tu peisajul, sa-mi fi spus … “Ce mi-a plăcut la dvs., este că sunteți o firmă … transparentă!” :) )

    stfviatablog

    18 februarie 2013

  • Nu poți să îți dai seama prin ce am trecut eu și cum am rezistat să nu pic pe jos de râs.
    Aici găsești un alt exemplu de candidat fain :)

    http://offlinecoaching.wordpress.com/2012/04/21/si-baietii-primesc-palme-cateodata-nu-i-asa/

    offlinecoach

    18 februarie 2013

  • cred ca o sa-ti povestesc si eu de la urmatoarele interviuri. iti urez numai interviuri cu finalizare :) ))

    stfviatablog

    18 februarie 2013

  • :) Mulțumex!

    offlinecoach

    18 februarie 2013

Leave a comment  

name*

email*

website

Submit comment

CommentLuv badge
Visit Us On FacebookVisit Us On TwitterCheck Our Feed