Your browser (Internet Explorer 6) is out of date. It has known security flaws and may not display all features of this and other websites. Learn how to update your browser.
X
Post

“Don’t be afraid to FAIL!”…

Sursa foto = click foto

“Don’t be afraid to FAIL! … Be afraid NOT to TRY!” – spunea Michael JORDAN “THE” basketball player.

În primul articol din categoria “management coaching” (sau pentru a fi mai precis middle management coaching) am adus în discuție două situatii, respectiv managerii jucători și managerii care nu reușesc să intre în rolul de manager și rămân în continuare același bun coleg de “suferință”.

Voi aborda fiecare caz în parte și voi încerca (la fel ca de fiecare dată) să vă împărtășesc experiența mea și soluțiile pe care consider că pot fi puse în practică pentru a depăși această etapă … pentru că până la urmă trebuie să ne aducem aminte de aceste experiențe ca fiind doar etape în complexul proces de formare ca manageri (de succes “ofcors”)! (:O)

A. Managerii jucători sunt buni la casa omului! Au experiență operațională, știu să facă de toate, rezolvă toate problemele cu mâna lor. Chiar dacă au primit o provocare nouă, reacția este doar la nivel de orgoliu (le sunt recunoscute niște merite); în ceea ce privește activitatea de zi de zi … nu intervin schimbări spectaculoase, procedează la fel.

În cazul lor, cred că cel mai bine se potrivește afirmația: “decât să facă altcineva și să nu iasă așa cum îmi place mie, mai bine fac eu de la început totul pentru că oricum nimeni nu poate să facă ceva mai bine decât mine … și pe deasupra există riscul nici să nu mă încadrez în termenul stabilit!” … Ați întâlnit astfel de șef? Eu DA!

Câteva lucruri să va fie CLARE vouă “jucătorilor”:
- nimeni nu va reuși niciodată să facă lucrurile așa cum le faceți voi … din prima încercare;
- nu veți afla niciodată dacă cineva este capabil să se ridice la nivelul așteptărilor … dacă nu vă veți pune la încercare colaboratorii;
- rolul vostru nu este să vă suflecați mânecile și să intrați până in gât în cele mai nesemnificative amănunte și fișiere excel și word;
- rolul vostru este să “trageți” echipa după voi, să descoperiți “talente”, să creșteți valoarea echipei, adică să creati +valoare/valoare adăugată.

Notă: ca de fiecare dată există situații și situații. Eu fac referire la un mod de abordare a funcției, nu mă refer la situații punctuale care de fiecare dată sunt tratate în funcție de importantă și circumstanță.

Ce vă recomand eu este i) să nu trageți concluzii pripite despre potețialul coechipierilor; ii) nu puneți etichete gratuite decât după ce ați verificat de mai multe ori existența unui anume comportament sau reacție; iii) oferiți o șansă tuturor și în felul acesta aveți și voi oportunitatea să vă cunoașteți mai bine echipa. În general oamenii vor să învețe, vor sa contribuie, să se afirme, să arate ce pot, să convingă, să fie descoperiți, să își spună punctul de vedere, să reușească. Nu neglijați acest aspect!

Acțiunile pe care le veți realiza în aceasta direcție cred eu că vor avea doar consecințe pozitive. Rezultatul final depinde EXCLUSIV de voi!

Ce consider eu că trebuie să faceți?

  • până veți ajunge să cunoașteți potențialul fiecarui salariat și veți avea încredere deplină că vor livra rezultate de calitate, puneți-vă colegii la încercare: testați din orice poziție. Trasați sarcini și analizați modul în care se achită de acestea.( respectă termenul stabilit, respectă forma, atinge obiectivul stabilit, etc.);
  • testând continuu îi veți descoperi nu doar pe cei cu care vă puteți face treaba, dar veți identifica inclusiv weak performerii. De aceștia trebuie să vă ocupați; să îi formați și să îi creșteți … Răbdare și metodă vă doresc;
  • fiecare task are anumiți timpi tehnici de realizat. Nu vă lăsați pe ultima sută de metri! Chiar dacă sunteți cu echipa în etapa de teste, asigurați-vă totuși că task-ul va fi realizat;
  • asigurați-vă că solicitarea voastră a fost corect înțeleasă. Vorbiți cu “subiect și predicat”. Asta înseamnă să ști să ceri;
  • “be specific” și în felul acesta probabil veți ajunge mai repede la rezultatul final. Dacă nici voi nu știți exact ce vreți sau cum trebuie să arate finalul, să nu aveți pretenții!;
  • fiți rezonabili și nu fiți absurzi;
  • explicați foarte clar care sunt așteptările voastre nu pretindeti ca cineva să le ghicească;
  • lucruri care pentru voi sunt evidente, este posibil ca pentru un coleg sa fie “roket science”… săun fiți surprinși;
  • puterea exemplului este foarte importantă, mai ales la început;
  • fiți perseverenți și nu dezarmați. Acest proces de adaptare și învățare cu siguranță va dura puțin;
  • oferiți feedback și corectați pe parcurs;
  • nu vă așteptați ca o singură discuție să rezolve situația sau problema. Ar fi ideal. Până atunci “bateți șaua să priceapă calul”.

Fiți preocupați, testați și voi mai multe abordări (mai sus regăsiți câteva), nu aveți nimic de pierdut. În cel mai fericit caz veți reuși să transferati know-how și să vă câștigați respectul echipei!
În felul acesta vei fi mai mult manager decât jucător. (:O)

B. Managerii “colegi de suferință” sunt și ei o categorie interesantă.
Pană la urmă nu-i “vina” lor că au primit misiunea să își conducă spre victoria absolută colegii de “open-space”, iar dacă te afli în această situație este determinant cum pui problema!
Cel mai des am întâlnit două “abordări” :
i) o abordare directivă, gen: “până ieri am fost colegi, de azi eu sunt șefu’ și faceți ce vă spun eu și cum vă spun eu! ”;

ii) o abordare super friendly, gen: “ce super este șefu’, e numai bun să-l pui la rană”; practic este un fel de catalizator sau porta-voce a “problemelor” colectivului, un mini lider de sindicat, un scut în fața “patronilor”.

Dacă în primul caz este posibil ca echipa să nu înțeleagă nimic și să te rspingă intr-un final, în al doilea rând echipa cu siguranță te speculeaza, profită de felul în care ești construit ca om și este posibil ca cei care te-au numit să nu mai înțeleagă nimic.

După ce ai trecut de faza de “negare” (pentru că de cele mai multe ori cheia succesului tău este să realizezi la timp situația în care te afli) trebuie să aprinzi lumina și să te organizezi.

Deschid paranteza (fii receptiv la feedback-ul primit; renunță la ideile preconcepute; fii sincer cu tine; analizează-te mai riguros decât o pot face “patronii”) Am închis paraneza.

Cum cred eu că ar trebui pusă problema în această situație? Destul de simplu și eficient!
Până la urmă vorbim despre echipa alături de care te-ai format. Niciodată nu cred că te vei putea impune prin forță și duritate în fața ei.
Îți cunoști foarte bine colegii, ști la ce se pricepe fiecare cel mai bine, la ce “stimuli” reacționează cel mai bine [până ieri probabil că ați dezbătut la țigară sau la cafea de toate (:O)], cum este poziționat în cadrul echipei, ce știe, ce mai are de învățat sau unde este deficitar.

Trebuie să vă comportați ca un adevărat CĂPITAN DE ECHIPĂ, asemeni unui sportiv de performanță!

Fiecare zi trebuie să fie asemeni unui meci sau asemeni unei competiții pentru care stabiliți obiective, pentru care faceți calcule, pentru care aruncați în luptă cei mai buni luptători; Fiecare zi trebuie să fie un antrenament continuu, iar tu în calitate de căpitan ai cel mai important cuvânt de spus cu privire la “tipul” antrenamentului; Fiecare zi trebuie să fie ca o ședință tehnică de pregătire a unui meci în care analizați concurența, motivați echipa, insuflați încredere echipei; în fiecare zi de muncă trebuie să te asiguri că cel puțin TOȚI colegii vor raorta la finalul celor 8 ore câte o victorie … c’est la vie !

Zilnic trebuie să fie o luptă pe crâncenă pentru a ridica ștacheta, pentru a fi cei mai buni, pentru a avea cât mai multe victorii!

Reține! tu ești căpitanul de echipă! Cu fiecare meci câștigat creste încrederea echipei în tine. Fii riguros, fii obiectiv, fii corect, fii deschis, fii bun, fii moderat, fii dur, fii imperativ, fii recunoscător, acționează inteligent … fii de treabă! … Simplu, nu-i așa?

… Sper că am reușit să mă fac înțeles și să scriu cu subiect și predicat (:O), ceea ce vă doresc și vouă în viața profesională cea de toate zilele, amin!

Va urma…

offline coach

  • [...] obiective minime pe care să le atingeți la final; fiți civilizați și nu dați ochii peste cap; fiți deștepți, constructivi și pozitivi în timpul discuțiilor;  atenție, este posibil ca la întoarcerea voatră în turnul de fildeș [...]

Leave a comment  

name*

email*

website

Submit comment

CommentLuv badge
Visit Us On FacebookVisit Us On TwitterCheck Our Feed